Întrebări frecvente

Selecția unui nou Administrator al Fondului – actualizare din partea Comitetului Reprezentanților la data de 4 martie 2024

  • Suntem bucuroși să vă informăm cu privire la progresele înregistrate în procesul de numire a noului Administrator de fond pentru Fondul Proprietatea S.A. (“FP” sau “Fondul”), în conformitate cu hotararea Adunării Generale Ordinare din data de 25 septembrie 2023.

  • Acest proces este aproape finalizat, iar un proiect de Contract de Administrare a fost propus acționarilor pentru aprobare în cadrul unei Adunări Generale a Acționarilor care va avea loc la data de 26 martie 2024.

  • În ceea ce privește această temă specifică, ne imaginăm un proces structurat în următoarele faze principale:

    2.1. Numirea unui consultant financiar care va asista Comitetul Reprezentantilor în definirea criteriilor viitoare de selecție a noului Administrator al FP. În acest sens:

    • Comitetul Reprezentantilor a identificat mai mulți consultanti financiari experimentați care ar putea furniza consultanță financiară pe durata procesului de căutare. Consultantul selectat va asista Comitetul Reprezentantilor în elaborarea documentației referitoare la procedura de selecție a noului Administrator al Fondului (adică solicitarea de ofertă, termenii și condițiile pentru evaluare și criteriile de remunerare ale noului Administrator al Fondului). In vederea initierii procedurii de numire a consultantului financiar, bugetul anual de cheltuieli al FP pentru anul 2024 a fost propus pentru aprobare in cadrul Adunarii Generale Ordinare a Acționarilor din data de 26 martie 2024. Bugetul propus include o sumă pentru costurile estimate ale procesului de selecție referitoare la consultanța financiară și legală, precum și alte cheltuieli. Selecția unui consultant financiar va avea loc prompt în cazul în care bugetul de cheltuieli este aprobat.

     

    2.2. Aprobarea prin AGA a obiectivelor, criteriilor de performanță și condițiilor de remunerare ale noului Administrator al Fondului.

    • Este de menționat că, consultantul financiar selectat va oferi, de asemenea, asistență în desfășurarea procesului de selecție (analizarea propunerilor primite, organizarea convorbirilor telefonice/reuniunilor cu lista scurtă de candidați, furnizarea catre Comitet a unei analize pentru selectarea celui mai bun candidat).

     

    2.3. Selectarea noului Administrator al Fondului:

    • În momentul finalizării documentației de selectie și a criteriilor de selecție, conditionat de aprobarea prin AGA a criteriilor de selectie, asa cum am mentionat mai sus, se anticipează că, Comitetul Reprezentantilor va invita părțile interesate care doresc să se propună pentru funcția de nou Administrator al Fondului să prezinte o propunere în care să detalieze experiența lor relevantă, profunzimea cunostintelor și performanțele anterioare. De asemenea, se va solicita acestor entități să detalieze modul în care propun să administreze FP și dacă intenționează să o gestioneze conform aceleiași politici de investiții sau dacă ar recomanda una diferită. Comitetul Reprezentantilor va examina în detaliu toate propunerile împreună cu consultantul său financiar și va selecta apoi entitatea despre care considera ca oferă cele mai bune perspective pentru obținerea de randamente financiare pentru acționarii FP și posesorii de GDR.

     

    2.4. Aprobarea de catre actionari a noului Administrator al Fondulu:

    • Numirea noului Administrator de Fond propus și termenii contractuali aferenti, vor fi prezentate acționarilor pentru aprobare în cadrul unei Adunări Generale Ordinare a Acționarilor, astfel încât noul mandat să înceapă la 1 aprilie 2025.

     

    Comitetul Reprezentantilor intenționează să se asigure că toți acționarii și posesorii de GDR sunt ținuți la curent cu progresul înregistrat pe durata acestui proces.

     

Adunarea Generală a Acționarilor din 27 septembrie 2024

Adunarea Generală a Acționarilor din 26 martie 2024

Adunarea Generală a Acționarilor din 13 februarie 2024

Adunarea Generală a Acționarilor din 15 noiembrie 2022

Adunările Generale ale Acționarilor din 2021

  • Nu putem anticipa astăzi cum va avea loc întâlnirea din cauza potențialei evoluții a pandemiei. Vă rugăm să urmăriți raportul curent cu privire la desfășurarea AGA, raport care va fi publicat de către Fond la începutului lunii decembrie 2021.

  • Procesul de reînnoire a mandatului implică 2 pași (similar cu procesul de reînnoire din 2017 când a existat o modificare a comisionului de administrare pentru Administratorul Fondului). Dacă termenii comerciali cheie sunt aprobați conform propunerii, va trebui convocată o nouă adunare a acționarilor în următoarele săptămâni după AGA din 29 septembrie 2021. În cadrul acestei AGA ulterioare, care ne așteptăm să aibă loc în noiembrie / decembrie 2021, acționarii Fondului vor fi rugați să voteze asupra:

    • Eventualelor modificări ale Actului Constitutiv;
    • Declarației de Politică Investițională actualizate;
    • Noului Contract de Administrare a AIFM;
    • Actualizării Politicii de remunerare a Fondului (actualizarea politicii existente așa cum a fost aprobată în cadrul AGA din 28 aprilie 2021).
  • În cadrul următoarei AGA (ulterioară celei din 29 septembrie 2021) care ne așteptăm să aibă loc în noiembrie / decembrie 2021, acționarilor li se va cere să voteze:

    • Potențiale modifificări ale Actului constitutiv;
    • Potențialul program de răscumpărare pentru 2022;
    • Bugetul anului 2022;
    • Declarația de Politică Investițională actualizată;
    • Noul Contract de administrare al AIFM;
    • Politica actualizată de remunerare a Fondului (actualizarea politicii existente așa cum a fost aprobată în cadrul AGA din 28 aprilie 2021).

     

    Documentația aferentă acestei ședințe va fi publicată odată cu publicarea Convocatorului Adunării Generale a Acționarilor (după desfășurarea ședinței acționarilor din data de 29 septembrie 2021).

  • Având în vedere performanța puternică a prețului acțiunii, dorim să ne asigurăm că vom putea continua răscumpărările zilnice de acțiuni pe parcursul celui de-al 12-lea program de răscumpărare și, prin urmare, propunem o creștere a prețului maxim de la 2 Lei la 2,5 Lei pe acțiune.

  • Valoarea maximă teoretică a comisionului de distribuție ar fi de aproximativ 3,26 milioane RON. Această valoare presupune că toate acțiunile rămase în cadrul programului curent de răscumpărare vor fi răscumpărate la prețul maxim (2 Lei sau 2,5 Lei pe acțiune).

    Cu toate acestea, vă rugăm să rețineți că rezultatele reale pot fi semnificativ mai mici, deoarece cele două variabile depind de condițiile pieței (preț și lichiditate). Dorim să subliniem că a fost propusă creșterea prețului maxim ca o măsură de siguranță pentru a permite FTIS să continue răscumpărarile în cazul în care prețul pieței depășește 2 LEi / acțiune și nu ar trebui să fie considerat în niciun fel o estimare a evoluției viitoare a prețurilor.

     

    Data de referință - 31 august 2021

    Numărul maxim de acțiuni aprobat 800.000.000
    Numărul de acțiuni răscumpărate din programul de răscumpărare nr. 12 (până la Data de referință) 147.793.314
    Comisionul de distribuție aplicabil 1,00%

     

    1. Comisionul de distribuție maxim teoretic potrivit aprobării curente
    Numărul maxim teoretic de acțiuni 652.206.686
    Prețul maxim teoretic 2,00 Lei / acțiune
    Costul de achiziție maxim teoretic 1.304 mil Lei
    Comisionul de distribuție maxim teoretic* 13,04 mil Lei

     

        2. Comisionul de distribuție maxim teoretic potrivit aprobării propuse

    Numărul maxim teoretic de acțiuni 652.206.686
    Prețul maxim teoretic 2,50 Lei / acțiune
    Costul de achiziție maxim teoretic 1.631 mil Lei
    Comisionul de distribuție maxim teoretic* 16,31 mil Lei

     

         3. Valoarea maximă teoretică a comisionului suplimentar

             3,26 mil Lei

     

    * Principalele ipoteze utilizate:

    • toate acțiunile rămase în program vor fi răscumpărate 
    • prețul acțiunii va urca imediat la prețul maxim aprobat (adică de la 1 septembrie)

     

  • Creșterea comisionului de distribuție ar trebui văzută coroborat cu reducerea comisionului de bază de la maxim 0,70% la 0,45%. Aceste modificări propuse se bazează pe feedback-ul primit de la investitori cu privire la viitorul mandat, care va începe în aprilie 2022.

    Se pune astfel un accent mai mare pe randamentele generate către acționari și distribuțiile ulterioare prin intermediul mecanismelor stabilite, cum ar fi dividende și răscumpărări de acțiuni.

    Vă rugăm să rețineți: comisioanele de distribuție se câștigă numai atunci când se efectuează distribuțiile efective, care se bazează pe randamentele generate de companiile din portofoliu și distribuția ulterioară a acestora către acționari. În absența generării acestor randamente și distribuții, FT riscă să câștige un comision substanțial mai mic.

  • Tabelul de mai jos arată valoarea comisionului de distribuție prin aplicarea a 2,5% / 1,75% la nivelul real al distribuțiilor efectuate în perioada 2018-2020 (răscumpărări de acțiuni, dividende și / sau returnare de capital).

    toate sumele sunt exprimate în milioane Lei

    An Distribuții totale* Comision de distribuție propus de 2,5% Comision de distribuție propus de 1,75%
    2018 1.870,60 46,77 32,74
    2019 1.081,30 27,03 18,92
    2020 1.483,00 37,08 25,95

    *pe baza celei mai recente prezentări a rezultatelor S1

    An Comision de bază Comision de performanță Comision maxim (incluzând Comisionul de performanță) Comision maxim + Comision de distribuție de 1% Comision de bază de 0,45% + Comision de distribuție de 2,5%

    Comision de bază de 0,45% + Comision de distribuție de 1,75%

    2018 41,80 - 48,77 67,47 78,12 64,09
    2019 43,90 - 51,22 62,03 59,96 51,85
    2020 49,00 2,00 57,17 57,17 73,83 62,70

     

  • Modificările propuse se bazează pe feedback-ul primit de la acționari cu privire la noul mandat care va începe în aprilie 2022.

Dividende şi Distribuţii

  • Politica privind distribuţiile anuale de numerar este publicată pe pagina de internet a Fondului, aici.

  • Distribuţiile brute anuale sunt calculate conform Politicii Fondului privind Distribuţiile anuale de numerar, pe care o puteţi găsi aici.

    Conform Politicii în vigoare în prezent, Administratorul Fondului intenționează să recomande acționarilor spre aprobare distribuții anuale de numerar, sub rezerva legii aplicabile și a aprobărilor necesare, a oricăror restricții prevăzute de reglementările legale sau fiscale din România precum și a resurselor de finanțare disponibile.

    În cazul distribuițiilor de dividende, suma distribuibilă propusă acționarilor spre aprobare este calculată în general ca: sumă a (1) venitului provenit din dividendele anuale primite de Fond de la societățile din portofoliu, cu excepția distribuțiilor speciale de numerar, (2) plus dobânzile la soldurile de numerar, (3) mai puțin cheltuielile și impozitele și (4) mai puțin alocările obligatorii la rezerve. În cazul returnării de capital, suma distribuibilă se va baza, în general, pe cea mai bună estimare a Administratorului Fondului conform ultimelor situații financiare disponibile la momentul propunerii respectivei distribuții spre aprobarea acționarilor, fiind supusă restricțiilor din reglementările legale sau fiscale din România și fiind condiționată de existența surselor de finanțare disponibile. 

  • Valoarea brută a dividendelor cuvenite se calculează astfel: numărul de acţiuni deţinut de dvs. la Data de Înregistrare înmulţit cu valoarea brută a dividendului pe acţiune, aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor.

    Dividendele sunt plătite nete de impozitul pe dividende din România.  

  • Nu, conform deciziilor acţionarilor Fondului privind distribuţiile de dividende şi de numerar de până la această dată, aceste sume pot fi plătite numai sub formă de numerar. 

  • Da, impozitul pe dividendele distribuite de către Fondul Proprietatea va fi reţinut de către Fondul Proprietatea din valoarea brută a dividendelor ce vi se cuvin, conform prevederilor Codului Fiscal din România. 

  • Da, se poate face transferul sumei de bani reprezentând dividendele cuvenite într-un cont deschis la o bancă din altă țară decât România. Pentru acest lucru va trebui să completați „Formularul de cerere plată pentru acționari persoane fizice” sau „Formularul de cerere plată pentru acționari persoane juridice” și să îl transmiteți împreună cu documentele suport menționate în Formular. În mod special, va trebui să depuneți o adresă certificată de Banca unde este deschis contul în care se solicită plata dividendelor, sau un alt document bancar din care să reiasă faptul că dumneavoastră sunteți titularul contului respectiv. 

  • Suma de bani aferentă dividendelor va fi plătită in Lei. Cu toate acestea, dacă acționarii nerezidenți doresc ca plata să fie facută într-un cont deschis în altă monedă decât Lei, schimbul valutar se va face de către agentul de plată (i.e. BRD Groupe Societe Generale) la cursul valutar aplicat de BRD Groupe Societe Generale valabil în ziua plății. Având în vedere faptul că va fi o plată externă este posibil ca transferul bancar să dureze mai mult de 24 de ore. 

  • Dividendele și distribuțiile de numerar sunt stabilite conform legislației din România in Lei (moneda funcțională a Fondului Proprietatea). Cu toate acestea, în baza solicitării primite de la acționari nerezidenți, Agentul de plată al Fondului poate efectua plata unor astfel de sume și în altă monedă decât Lei, caz în care suma plătită va fi impactată de către cursul de schimb al agentului de plată valabil la momentul plății. Excepție de la această regulă, fac plățile efectuate prin intermediul Participanților (Bănci Custode sau Brokeri), care se efectuează doar în Lei.

    În cazul deținătorilor de GDR-uri, Fondul Proprietatea transferă sumele datorate în Lei către custodele local al băncii depozitare a GDR-urilor Fondului Proprietatea, urmând apoi ca operațiunile de schimb valutar să fie gestionate de către banca depozitară a GDR-urilor (respectiv Bank of New York Mellon).

  • La momentul plății dividendelor (numerar sau transfer bancar) BRD nu va reține vreun comision. În cazul în care plata se face într-un cont deschis la altă bancă decât BRD, este posibil să fie percepute comisioane de către banca respectivă, conform contractului dintre dumneavoastră și bancă. 

     
  • În cazul în care acțiunile dumneavoastră se află în custodia unui intermediar va trebui să contactați intermediarul respectiv dacă nu v-a fost virată suma de bani reprezentând dividende. Dacă nu aveți un Broker și ați depus cererea de plată, va trebui să contactați fie Depozitarul Central, fie agentul de plată - BRD, iar ei vor investiga situația creată fără a percepe vreun comision. 

  • În situația în care suma primită diferă de suma la care vă așteptați, va trebui să contactați Depozitarul Central pentru a solicita un extras de cont la data de înregistrare. Acest document va confirma numărul de acțiuni deținut, precum și suma corectă cuvenită ca dividend.

  • Nu puteți cere ca plata dividendelor să fie făcută pe numele altcuiva. Acest lucru este posibil doar dacă persoana respectivă este împuternicită/ desemnată legal iar acest lucru este dovedit prin documente suplimentare specifice.

  • Nu, sumele aferente dividendelor cuvenite acționarilor nu sunt purtătoare de dobândă și nu este prevăzută plata vreunei dobânzi pentru perioada dintre Data Plăţii dividendelor ce vi se cuvin şi data la care vă revendicaţi dividendele / depuneţi o cerere de plată. 

  • Dividendele şi distribuţiile de numerar se supun termenului general de prescripție. Prin urmare, acționarii pot solicita plata acestor sume doar în termen de 3 ani calculați de la Data Plății fiecărei distribuţii. 

  • În cazul în care datele dumneavoastră de înregistrare s-au schimbat, trebuie să contactaţi Depozitarul Central şi să depuneţi o cerere de actualizare a datelor dumneavoastră personale (de ex. nume, adresă). Odată ce această modificare a fost efectuată, Depozitarul Central va emite un nou extras de cont care confirmă noile date de înregistrare. Cu acest extras de cont puteţi să contactaţi Agentul de Plată (în prezent, BRD- Groupe Societe Generale) pentru a colecta dividendele ce vi se cuvin, sau să adresaţi cererea de plată a dividendelor Depozitarului Central, iar ei vor contacta Agentul de Plată şi vor solicita efectuarea plăţii dividendelor ce vi se cuvin, în contul dumenavoastră.

  • Începând cu Data Plăţii aprobată de acţionari în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, pentru fiecare distribuţie în parte.

  • Data Plăţii este data de la care acţionarii pot începe să-şi revendice dividendele de la Agentul de Plată.

  • Data de Referinţă este data la care un acţionar trebuie să deţină acţiunile înregistrate la Depozitarul Central, pentru a avea drept de vot în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor.

  • Data de Înregistrare este data la care un acţionar trebuie să deţină acţiunile înregistrate la Depozitarul Central, pentru a avea dreptul de a primi dividende sau distribuţii de numerar.

  • De fiecare dată când un acţionar a încredinţat un mandat care ulterior a fost revocat, vă rugăm să informaţi Depozitarul Central: Șoseaua Nicolae Titulescu nr. 4 - 8, Clădirea America House, Aripa de Est, etaj 1, Sector 1, București, Cod poștal:011141, număr de telefon +4021 408 58 00, adresă email contact@depozitarulcentral.ro. Depozitarul Central va comunica mai departe acest lucru Agentului de Plată.

Taxare

  • În cazul vânzării de acțiuni Fondul Proprietatea, obligațiile fiscale revin acționarilor atâta timp cât vânzarea nu se face de către un acționar privat printr-un intermediar de investiții român.

    Din ianuarie 2023, legea fiscală prevede noi reguli privind impozitarea câștigurilor de capital realizate prin „intermediari”, definiți ca „societăți de administrare a investițiilor, societăți de investiții autoadministrate, administratori de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali români și nerezidenți fiscali care au un sediu permanent în România și sunt considerați intermediari”.

    Acționari persoane fizice

    În general, câștigul de capital net obținut de acționarii persoane fizice din vânzarea de acțiuni este supus impozitului pe venit la o cotă de impozitare de 10%, dacă tranzacția de vânzare a acțiunilor nu se face prin intermediari de investiții români. Câștigul / pierderea de capital trebuie să fie calculat(ă) de fiecare acționar, la fiecare tranzacție, pe baza diferenței dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție al acțiunilor, scăzând, de asemenea, orice cheltuieli directe suportate cu tranzacția (de exemplu, comisioanele aplicate de intermediar). Conform prevederilor Codului Fiscal român, există o scutire pentru câștigurile de capital rezultate din prima vânzare de acțiuni care au fost inițial achiziționate (sau moștenite) ca o compensație, în conformitate cu Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției nu sunt venituri impozabile. În cazul în care tranzacția de vânzare a acțiunilor se face prin intermediari de investiții străini (care nu se încadrează în definiția explicată mai sus), fiecare acționar are obligația de a calcula pierderea sau câștigul de capital rezultate în urma fiecărei tranzacții, pierderea netă anuală /câștigul de capital net anual și de asemenea, de a aplica eventualele scutiri de impozit în baza documentației de înregistrare a clienților.

    Câștigul / pierderea de capital anual(ă) (determinat(ă) prin însumarea tuturor câștigurilor și pierderilor înregistrate pe parcursul anului, pentru fiecare țară-sursă în parte) poate fi diminuat(ă) cu pierderile de capital înregistrate din același tip de tranzacții și din aceleași țări, reportate din maxim ultimii 7 ani (pentru pierderile înregistrate până în 2023), respectiv 5 ani pentru pierderile înregistrate începând cu 1 ianuarie 2024. Începând cu 2024, pierderile pot fi reportate doar cu 70% din câștiguri. În general, comisioanele de brokeraj și de tranzacție percepute în legătură cu achiziția sau vânzarea acțiunilor ar trebui să fie deductibile la calculul impozitului pe venit datorat.

    Acționarii persoane fizice (rezidenți fiscal în România) au obligația de a declara câștigul / pierderea de capital anual(ă) prin intermediul Declarației unice și de a plăti impozitul pe venit în conformitate cu termenele prevăzute de autoritățile fiscale române (de obicei până pe 25 mai a anului fiscal următor celui în care a fost obținut venitul), în cazul în care tranzacția de vânzare de acțiuni nu se realizează prin intermediari de investiții români.

    Dacă acționarii nerezidenți persoane fizice sunt rezidenți fiscal ai țărilor care au încheiat tratate de evitare a dublei impuneri cu România (și pot prezenta certificate de rezidență fiscală emise în baza tratatului), ei pot solicita scutiri de la plata impozitului pe venit în România asupra câștigului de capital, în baza acestor tratate. În general, acționarii nerezidenți persoane fizice trebuie să prezinte brokerilor români certificatele de rezidență fiscală emise în baza tratatului de evitare a dublei impuneri, valabile pentru anul în care venitul din câștigul de capital este obținut.

    În plus, acționarii nerezidenți persoane fizice care obțin venituri din vânzarea de acțiuni ale rezidenților români pe piața din România pot avea obligația de a se înregistra la autoritățile fiscale din România și să depună o declarație anuală de impozit pe venit la autoritățile fiscale din România. Astfel, vă recomandăm să solicitați consultanță fiscală profesională în legătură cu obligațiile de înregistrare și raportare fiscală în România.

    Vă rugăm să rețineți că acționarii rezidenți fiscal în afara României, pot avea obligația de a declara câștigurile de capital rezultate din vânzarea de acțiuni în declarația fiscală în țara în care sunt considerați rezidenți fiscal. Astfel, vă recomandăm să solicitați consultanță fiscală profesională în legătură cu obligațiile fiscale care apar în țara dumneavoastră de reședință. 

    Cu toate acestea, în cazul în care vânzarea de acțiuni se face prin intermediari români așa cum sunt definiți mai sus (inclusiv Brokeri), conform noilor reguli fiscale în vigoare din ianuarie 2023, pe lângă obligația de a calcula câștigul/pierderea pentru fiecare tranzacție efectuată în numele unui contribuabil, raportarea informațiilor referitoare la câștigurile/pierderile anuale către contribuabil și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), intermediarii români sunt, de asemenea, obligați să rețină, să declare și să plătească impozitul pe venit către autoritățile române pentru fiecare tranzacție. 

    Ca atare, pentru câștigurile obținute prin acești intermediari, cotele de impozit pe venit scad la 1% sau 3%, după cum urmează:

    • o cotă de impozitare de 1% asupra câștigurilor de capital obținute din instrumentele financiare achiziționate și vândute pe o perioadă de cel puțin365 de zile, calculată din ziua în care au fost achiziționate;

    • o cotă de impozitare de 3% asupra câștigurilor de capital obținute din instrumentele financiare achiziționate și vândute într-o perioadă mai mică de 365 de zile, calculată din ziua în care au fost achiziționate.

    Pentru determinarea câștigului de capital, valoarea fiscală a acțiunilor vândute se calculează prin metoda costului mediu ponderat și include comisioanele pentru fiecare tranzacție, pentru fiecare simbol, indiferent de perioada de deținere.

    Pierderile suportate prin intermediul acestor intermediari, din transferul valorilor mobiliare, nu pot fi reportate și compensate cu câștiguri viitoare. Astfel, aceste pierderi reprezintă o pierdere permanentă pentru contribuabil.

    Brokerii din România sunt obligați să informeze acționarul persoană fizică cu privire la câștigurile/pierderile de capital înregistrate în cursul anului, precum și cu privire la impozitul reținut, până cel târziu în ultima zi a lunii februarie a fiecărui an, pentru veniturile obținute în anul precedent.


    Acționari persoane juridice

    Câștigurile de capital obținute de acționarii persoane juridicedin vânzarea de acțiuni sunt, în general, incluse în veniturile obișnuite care fac obiectul impozitului general pe profit la o cotă de impunere de 16%. Cu toate acestea, venitul din vânzarea acțiunilor Fondului Proprietatea ar putea fi scutit de impozit dacă, în momentul vânzării de acțiuni, un acționar român persoană juridică deține cel puțin 10% din capitalul social al Fondul Proprietatea pe o perioadă neîntreruptă de 1 an.

    Dacă acționarii nerezidenți persoane juridice sunt rezidenți fiscali ai țărilor care au încheiat tratate de evitare a dublei impozitări cu România (și certificatul de rezidență este disponibil), pot obține potențiale scutiri în baza acestor tratate, pentru a-și reduce sarcina fiscală.

    Indiferent de cota de impozitare aplicată venitului obținut din vânzarea de acțiuni pe piața din România de către acționarii nerezidenți persoane juridice, aceștia au obligația de a se înregistra la Autoritățile Fiscale din România și de a depune declarația de venit. În consecință, vă recomandăm să solicitați consultanță fiscală profesională în legătură cu obligațiile de înregistrare și raportare în România.

    Vă rugăm să rețineți că acționarii persoane juridice rezidenți în afara României pot avea obligația să declare câștigurile de capital rezultate din vânzarea de acțiuni prin depunerea declarației fiscale în țara de reședință. Astfel, vă recomandăm să solicitați consultanță fiscală profesională în legătură cu obligațiile fiscale care apar în țara dumneavoastră de reședință.

  • Distribuțiile de dividende realizate de Fondul Proprietatea către acționarii români persoane fizice, precum și către acționarii români persoane juridice sunt, în general, supuse impozitului pe dividende de 8% din România. Cu toate acestea, o distribuție de dividende realizată către un acționar persoană juridică română poate fi scutită de impozitul pe dividende, dacă entitatea beneficiară deține cel puțin 10% din capitalul social al Fondul Proprietatea pe o perioadă neîntreruptă de 1 an înainte de data plății dividendului. Mai mult, fondurile de investiții din România fără personalitate juridică pot beneficia de scutiri de impozit pe dividende, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții legale.

    Distribuțiile de dividende realizate de Fondul Proprietatea către acționarii nerezidenți persoane fizice, precum și către acționarii nerezidenți persoane juridice sunt, în general, supuse impozitului pe dividende de 8% din România, cu excepția cazului în care o cotă redusă de impozit / scutire de impozit ar putea fi aplicată pe baza prevederilor tratatelor de dublă impunere, directivei UE-părinți-filială sau acordului privind schimbul automat de informații despre conturile UE-Elveția.

    Vă rugăm să rețineți că acționarilor rezidenți în afara României li s-ar putea solicita să declare veniturile din dividende distribuite de Fondul Proprietatea pe declarația fiscală din țara de reședință. Astfel, recomandăm să solicitați consultanță fiscală profesională în legătură cu obligațiile fiscale care apar în țara de reședință.

     

  • Pe baza prevederilor din România privind contribuțiile sociale, acționarii români persoane fizice ai Fondului Proprietatea ar putea datora contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din investiții (inclusiv distribuțiile de dividende sau câștigurile de capital) începând cu anul 2018, în cazul în care venitul total non-salarial obținut într-un an (de exemplu, chirii de imobile, alte investiții de capital, agricultură) depășește plafonul de 6 salarii minime brute pe economie (pentru anul 2024 salariul minim brut pe economie este de 3,300 RON). Dacă suma cumulată încasată depășește acest plafon, acționarul persoană fizică datorează contribuția de sănătate (CASS), în cuantum fix de 10% aplicată următoarelor plafoane:

    • în cazul veniturilor realizate efectiv între 6 și 12 salarii minime brute, baza de calcul a contribuției la asigurările de sănătate este de 6 salarii minime brute (pentru anul 2024, baza este de 19.800 RON);

    • în cazul veniturilor realizate efectiv între 12 și 24 de salarii minime brute, baza de calcul a contribuției la asigurările de sănătate este de 12 salarii minime brute (pentru anul 2024, baza este de 39.600 RON);

    • în cazul veniturilor realizate efectiv de peste 24 de salarii minime brute, baza de calcul a contribuţiei la asigurările de sănătate este de 24 de salarii minime brute (pentru 2024, baza este de 79.200 RON).

    În acest caz, investitorii persoane fizice vor trebui să depună Declarația Unică, care va include toate distribuțiile, dacă este cazul, și să plătească contribuția privind asigurările de sănătate (CASS) conform termenelor stabilite de către autoritățile fiscale române (de obicei până pe 25 mai a anului financiar următor celui în care a fost obținut venitul).

  • Acționarii rezidenți în afara României pot avea obligația de a declara veniturile din dividende pe declarația fiscală din țara de rezidență. Astfel, recomandăm să solicitați consultanță fiscală profesională în legătură cu obligațiile fiscale care apar în țara de rezidență. 

Capitalul social al Fondului Proprietatea

  • istoric

    Fondul a fost creat de Guvernul României în 2005 ca mijloc de despăgubire a persoanelor ale căror bunuri fuseseră confiscate în mod abuziv de regimul comunist și nu puteau fi restituite în natură.

    Pentru constituirea Fondului, Statul român a adoptat o lege specială – Legea nr. 247/2005, care prevedea în mod expres că, în vederea înregistrării la o valoare descrisă drept „Valoarea Inițială”, capitalul social urma să fie considerat integral vărsat. Statul român a contribuit la capitalul social al Fondului în principal cu acțiuni la diferite companii private, dar și companii de stat.

    După înregistrarea Fondului, a fost necesară o evaluare a acțiunilor primite de Fond. Întrucât raportul de evaluare a stabilit că valoarea reală a acțiunilor primite era mai mică decât Valoarea Inițială, atunci diferența a fost considerată capital social nevărsat, iar Statul avea obligația de a plăti diferența respectivă.

    Un mecanism specific a fost stabilit prin Legea nr. 247/2005, prin care pentru orice majorare de capital social în natură efectuată de vreo companie de stat la care Fondul era acționar, Fondul urma să primească acțiuni considerate drept contribuție a statului la capitalul social nevărsat al Fondului („Mecanismul de plată”). Astfel, a fost instituit un mecanism de compensare pentru plata participării restante a Statului la Fond (Statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor).

    Până în 2014 au avut loc mai multe astfel de decontări, în baza cărora Statul român și-a achitat treptat o parte din obligația de a contribui la capitalul social al Fondului.

    Soldul restant al capitalului social nevărsat al Fondului a variat în perioada 2007 – 2014 după cum urmează:

    • a fost diminuat prin contribuţiile făcute de Statul român prin Mecanismul de plată sau alte contribuţii în numerar; dar de asemenea
    • a și crescut în cazul în care anumite acțiuni din societățile din portofoliu transferate inițial de către Statul român către Fond au fost pierdute în diferite litigii privind dreptul de proprietate asupra acțiunilor respective.

     

    În ianuarie 2015, Parlamentul a promulgat Legea nr. 10/2015 prin care a fost abrogat Mecanismul de plată.

    Prin Legea nr. 10/2015, s-a abrogat și articolul referitor la scalarea corespunzătoare a capitalului social al FP în funcție de procesul de acordare a despăgubirilor; astfel, structura de compensare descrisă mai sus nu mai este posibilă, iar Statul român nu mai are această posibilitate de a-și plăti contribuțiile restante în natură folosind structura de compensare la capitalul social al FP, care la data de 31 decembrie 2021, avea o valoare de 189.182.422 lei (363.812.350 acțiuni fiecare cu o valoare nominală de 0,52 lei).

    Modificările aduse de Legea nr. 10/2015 precizează de asemenea că orice plată efectuată de către Statul român către Fond, în numerar sau în natură, va fi considerată drept efectuată pentru stingerea obligației de plată pentru acțiunile subscrise și neachitate, fără nicio distincție sau repartizare între surse sau sume.

    De asemenea, Legea nr. 10/2015 nu include o data specifică până la care Statul român trebuie să-și achite obligația și nu face referiri la Legea societăților nr. 31/1990.

    Au fost două proceduri care puteau fi efectuate pentru a egaliza valoarea capitalului social subscris și vărsat:

    Statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor efectuează o contribuție în numerar pentru plata capitalului social nevărsat

    La data primirii de către Fond a sumei reprezentând capitalul social nevărsat, Administratorul Unic al FP emite o decizie prin care se constată că valoarea capitalului social subscris este egală cu valoarea celui vărsat. Această decizie a Administratorului Unic este apoi înregistrată la Registrul Comerțului și, în baza acestei înregistrări, se solicită de la ASF un nou certificat de înregistrare a valorilor mobiliare prin care acțiunile nou plătite sunt incluse în totalul valorilor mobiliare tranzacționabile la BVB – în prezent, aceste acțiuni sunt blocate de la tranzacționare. În acest scop, certificatul emis de ASF este înregistrat în registrul acționarilor ținut de Depozitarul Central SA. După această dată, Statul român poate lua orice decizie de investiții, conform legislației în vigoare.

    Statul Roman decide să nu plăteasca contravaloarea acțiunilor neachitate

    Statul Român decide să nu plătească contravaloarea acțiunilor neachitate și își comunică în scris decizia, iar Administratorul Fondului poate solicita aprobarea acționarilor privind reducerea capitalului social, în baza art. 207 alin. (2) lit. a) din Legea societăților nr. 31/1990, prin renunțarea Statului român la obligația de a plăti contribuțiile restante.

    Situația acțiunilor neachitate a fost prezentată în fiecare raport periodic publicat de Fond și în situațiile financiare auditate.

     

    Tabelul de mai jos prezintă informații cu privire la principalele evenimente din perioada 1 ianuarie 2011 – 1 februarie 2022 care au condus la modificări ale valorii capitalului social emis al Fondului:

     


    Data

    Eveniment
    Structura capitalului social după eveniment

    Capital social subscris

    (Lei)

    Capital social vărsat

    (Lei)

    Acțiuni emise

    (Acțiuni)

    Acțiuni plătite

    (Acțiuni)

    1 ian 2011  Sold inițial 13.778.392.208,00 13.778.392.208,00 13.778.392.208 13.778.392.208
    23 aug 2011 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 9.730.381,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,4606 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.766.686.344,00 13.778.392.208 13.766.686.344
    23 dec 2011 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 1.704.560,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,4253 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.407.569.096,00 13.778.392.208 13.407.569.096
    2 feb 2012 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 4.985.760,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,5175 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.412.554.856,00 13.778.392.208 13.412.554.856
    23 apr 2012 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 225.310,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,5435 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.412.780.166,00 13.778.392.208 13.412.780.166
    1 feb 2013 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 23.500,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,5990 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.412.803.666,00 13.778.392.208 13.412.803.666
    8 mai 2013 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 133.840,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,6625 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.412.937.506,00 13.778.392.208 13.412.937.506
    18 iun 2013 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 200.080,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,6495 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.413.137.586,00 13.778.392.208 13.413.137.586
    24 feb 2014 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul primului program de răscumpărare 13.538.087.407,00 13.172.832.785,00 13.538.087.407 13.172.832.785
    4 apr 2014 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 999.990,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,8185 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.173.101.825,00 13.778.392.208 13.173.101.825
    7 apr 2014 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 269.040,00 lei (la valoarea nominală de 1 leu/acțiune și valoarea de piață de 0,8200 lei/acțiune) 13.778.392.208,00 13.174.101.815,00 13.778.392.208 13.174.101.815
    25 iun 2014 Reducerea aferentă distribuției anuale de numerar către acționari 12.861.183.036,65 12.515.396.724,25 13.538.087.407 13.174.101.815
    16 sep 2014 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 163.239,45 lei (la valoarea nominală de 0,95 lei/acțiune și valoarea de piață de 0,9100 lei/acțiune) 12.861.183.036,65 12.515.559.963,70 13.538.087.407 13.174.273.646
    26 sep 2014 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al doilea program de răscumpărare 11.815.279.886,85 11.469.656.813,90 12.437.136.723 12.073.322.962
    27 oct 2014 Plata Statului român pentru acțiuni neachitate în valoare de 1.340,00 lei (la valoarea nominală de 0,95 lei/actiune si valoarea de piata de 0,9365 lei/acțiune) 11.815.279.886,85 11.469.658.154,35 12.437.136.723 12.073.324.373
    27 ian 2015 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al treilea program de răscumpărare 11.575.064.733,65 11.229.443.001,15 12.184.278.667 11.820.466.317
    31 mai 2015 Reducerea aferentă distribuției anuale de numerar către acționari 10.965.850.800,30 10.638.419.685,30 12.184.278.667 11.820.466.317
    12 aug 2015 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al patrulea program de răscumpărare 10.074.080.745,90 9.746.649.630,90 11.193.423.051 10.829.610.701
    14 mar 2016 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al cincilea program de răscumpărare 9.869.265.720,90 9.541.834.605,90 10.965.850.801 10.602.038.451
    9 iun 2016 Reducerea aferentă distribuției anuale de numerar către acționari 9.320.973.180,85 9.011.732.683,35 10.965.850.801 10.602.038.451
    26 oct 2016 Anularea parțială a acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al șaselea program de răscumpărare 9.168.314.116,70 8.859.073.619,20 10.786.251.902 10.422.439.552
    18 ian 2017 Anularea parțială a acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al șaselea program de răscumpărare 8.562.968.634,10 8.253.728.136,60 10.074.080.746 9.710.268.396
    24 mar 2017 Reducerea aferentă acoperirii pierderii contabile și distribuției extraordinare de numerar către acționari 5.742.226.025,22 5.534.852.985,72 10.074.080.746 9.710.268.396
    16 iun 2017 Reducerea aferentă distribuției anuale de numerar către acționari 5.238.521.987,92 5.049.339.565,92 10.074.080.746 9.710.268.396
    29 noi 2017 Anularea parțială a acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al șaptelea program de răscumpărare 4.854.034.784,56 4.664.852.362,56 9.334.682.278 8.970.869.928
    29 iun 2018 Anularea parțială a acțiunilor achiziționate în cadrul programelor de răscumpărare șapte și opt 4.771.610.196,08 4.582.427.774,08 9.176.173.454 8.812.361.104
    28 dec 2018 Anularea parțială a acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al optulea program de răscumpărare 4.733.020.898,32 4.543.838.476,32 9.101.963.266 8.738.150.916
    15 oct 2019 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al nouălea program de răscumpărare 3.959.264.762,44 3.770.082.340,44 7.613.970.697 7.250.158.347
    30 sep 2020 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al zecelea program de răscumpărare 3.749.282.292,08 3.560.099.870,08 7.210.158.254 6.846.345.904
    25 oct 2021 Anularea acțiunilor achiziționate în cadrul celui de-al unsprezecelea program de răscumpărare 3.334.342.422,84 3.145.160.000,84 6.412.196.967 6.048.384.617
    1 feb 2022 Statul român plătește 189.182.422 lei (la valoarea nominală de 0,52 lei și valoarea de piață de 2,0650 lei/acțiune) 3.334.342.422,84 3.334.342.422,84 6.412.196.967 6.412.196.967

    Impact

    Tipul acționarului* % totalul drepturilor de vot înaintea plății efectuate de către Statul român % totalul drepturilor de vot după efectuarea plății de către Statul român
    Acționari instituționali români 40,58 38,2
    Acționari individuali români 21,84 20,56

    Bank of New York Mellon (Banca depozitară pentru GDR-uri) din care Fondul Proprietatea deținea 11.783 GDR-uri (589.150 echivalent acțiuni)

    18,2 17,14
    Acționari instituționali străini 15,76 14,84
    Acționari individuali străini 3,51 3,3
    Ministerul Finanțelor Publice 0,11 5,96
    Acțiuni de trezorerie 0 0
    Număr total de drepturi de vot 5.854.708.694 6.218.521.044

     

    Pe baza structurii acționariatului la 31 decembrie 2021, Statul român ar deține 5,96% din drepturile de vot.

     

    Pe baza VAN la 31 decembrie 2021 și ținând cont de plata în numerar pentru acțiunile neplătite de 189.182.442 lei, impactul asupra VAN total ar fi pozitiv, o creștere de 189.182.442 RON sau 1,4% și negativ asupra VAN pe acțiune, de aproximativ 4,5%.

Portofoliul Fondului Proprietatea

  • Vom continua să administrăm activ deţinerile din portofoliul Fondului pentru a îmbunătăţi mai departe performanţele operaţionale şi financiare ale companiilor. Deşi am constatat un progres semnificativ general, continuăm să credem că există în continuare potential de creştere a valorii. Guvernanţa corporativă rămâne un element cheie pentru noi şi sunt în continuare câteva companii de stat care ar trebui să numească membrii independenţi în consiliile de administraţie, precum şi manageri profesionişti. În acelaşi timp, obiectivul nostru de a creşte ponderea companiilor listate în portofoliu la 100% rămâne neschimbat. De aceea, colaborăm cu Guvernul în vederea extinderii listei companiilor care vor fi listate, pentru a include Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa şi Salrom. Un lucru este sigur: mai sunt în continuare multe lucruri de făcut, atât în ceea ce priveşte îmbunătăţirea managementului cât şi în ceea ce priveşte îndeplinirea acţiunilor corporative necesare creării de valoare pentru acţionarii Fondului.

Performanţa Fondului Proprietatea

Despre Fondul Proprietatea

  • Fondul Proprietatea este o societate pe acţiuni care funcţionează ca fond de investiţii alternativ cu o durată de funcționare până la 31 decembrie 2031 (care poate fi prelungită de către adunarea generală extraordinară a acționarilor cu perioade suplimentare de 5 ani/fiecare), incorporată în România, listată la Bursa de Valori Bucureşti începând cu ianuarie 2011. Fondul Proprietatea este înregistrat la ASF ca fond de investiții alternativ destinat investitorilor de retail stabilit în România (F.I.A.I.R.), cu numărul PJR09FIAIR/400018.

  • Fondul Proprietatea a fost fondat pentru a asigura resursele financiare necesare pentru acordarea compensaţiilor persoanelor expropriate abuziv de către fostul regim comunist, restituirea în natură nemaifiind posibilă.

    După parcurgerea anumitor etape stricte stabilite prin lege, titularii drepturilor de despăgubire, stabilite conform prevederilor legilor speciale, au devinit acţionari ai Fondului Proprietatea.

    Capital subscris şi vărsat actual al Fondului Proprietatea poate fi consultat aici. Iniţial, unicul acţionar al Fondului Proprietatea a fost Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. În urma procesului de compensare, deţinerea statului în Fondul Proprietatea s-a diminuat în timp,

    Capitalul social al Fondului Proprietatea poate fi modificat conform prevederilor din Actul Constitutiv şi conform legislaţiei în vigoare în România.

  • Fondul Proprietatea nu este guvernat sau administrat de nicio instituţie sau autoritate publică. Fondul este sub controlul adunării generale a acţionarilor, ca orice altă companie. În principiu, o instituţie publică este definită de lege ca fiind “orice organizaţie de stat sau administraţie locală autonomă, care nu este administraţie autonomă şi nici companie.”

    Spre deosebire de instituţiile publice, bugetele de venituri şi cheltuieli şi situatiile financiare ale Fondului Proprietatea sunt aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor (art. 7, paragraf 3, litera c – Actul Constitutiv al Fondului Proprietatea).

  • Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, este acum acţionar minoritar al Fondului Proprietatea. În timp ce la debutul fondului, în 2005, statul deţinea 100% din capitalul social, participaţia acestuia s-a diminuat considerabil în timp. Este important de notat faptul ca guvernul nu deţine control şi nu poate influenţa procesul de luare a deciziilor de către administratorul fondului.

  • În cazul în care brokerul dumneavoastră nu vă poate oferi această informaţie, puteţi accesa website-ul Bursei de Valori Bucuresti şi, în caseta “caută simbol” din partea dreaptă sus a paginii, tastaţi simbolul “FP”, apoi apăsaţi Enter. Veţi fi direcţionat către o pagină cu informaţii despre Fondul Proprietatea, inclusiv cu informaţii despre evoluţia preţului acţiunii. În acelaşi loc puteţi accesa toate rapoartele curente şi comunicatele Fondului Proprietatea.

    De asemenea, informaţii privind evoluţia preţului acţiunii şi a discountului pot fi gasite şi pe pagina de internet a Fondului, aici.

  • Tranzacţionarea (vânzare sau cumpărare) se realizează la fel ca pentru orice altă acţiune listată la Bursă, printr-un simplu ordin de vânzare sau cumpărare lansat către un intermediar care prestează servicii de investiţii financiare (broker). În acest scop, orice cumpărător sau vânzător trebuie să semneze un contract de brokeraj cu unul din intermediarii înregistraţi la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Numărul de acţiuni deţinut la Fondul Proprietatea este atestat de extrasul eliberat de către Depozitarul Central, situat în Bulevardul Carol I, nr 34 - 36, etajele 3, 8 şi 9, sector 2, cod poştal 020922, Bucureşti. Pentru obţinerea extrasului trebuie prezentate documentele menţionate pe pagina de internet a Depozitarului Central, aici

  • Fondul Proprietatea a fost listat pe Bursa de Valori Bucureşti în data de 25 ianuarie 2011.

  • Fondul Proprietatea a fost listat pe piaţa Specialist Fund Market a London Stock Exchange în data de 29 aprilie 2015.

  • Listarea la BVB a oferit acţionarilor iniţiali posibilitatea de a beneficia de efectele pozitive ale unei listări: transparenţă şi lichiditate mai mari, precum şi o formare mai eficientă a preţului. Astfel, ei pot să îşi vândă acţiunile la un preţ mai bun decât acela de pe piaţa gri.

  • Bursa de Valori Bucureşti s-a dovedit a fi prea mică pentru Fondul Proprietatea. Pentru a asigura un preţ corect acţiunilor Fondul Proprietatea este necesară o lichiditate adecvată. Listarea Fondului Proprietatea pe o bursă internaţională este o modalitate de a asigura această lichiditate, precum şi o modalitate de expunere a acţiunilor Fondul Proprietatea investitorilor străini interesaţi.

  • Începând cu 21 decembrie 2010, dată la care CNVM a emis Certificatul de Înregistrare a Valorilor Mobiliare (CIVM), nu se mai pot efectua tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea prin intermediul Depozitarului Central. Tranzacţionarea a fost reluată o dată cu listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti și poate fi realizată numai prin tranzacționare pe Bursa de Valori București sau pe London Stock Exchange.

  • Întrucât Fondul Proprietatea este o companie listată, publică rapoarte regulate privind activitatea sa şi cele mai recente informaţii, pe care le trimite Bursei de Valori Bucureşti şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Toţi acţionarii şi investitorii au posibilităţi egale de a avea acces la aceste informaţii publice, în limba română și în limba engleză, care pot fi consultate şi aici.

    În acelaşi timp, toţi acţionarii şi investitorii pot obţine informaţii despre Fondul Proprietatea contactând biroul Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti:

    Tel: +40 21 200 96 00

    Fax: +40 21 200 96 31/32

    E-mail: office@fondulproprietatea.ro 

    Website: www.fondulproprietatea.ro

  • Începând cu luna august 2010, cand a fost înregistrat la CNVM, Fondul calculează şi publică rapoarte lunare privind Valoarea Activului Net ("VAN"), conform legislaţiei şi reglementărilor româneşti în vigoare. Valoarea activului net este calculată lunar, pentru ultima zi lucrătoare a lunii, precum şi pentru datele în care sunt înregistrate la registrul Comerţului modificări ale capitalului social ale Fondului.

    Valoarea activului net este certificată de către depozitarul Fondului Proprietatea, în prezent BRD Groupe Societe Generale. Termenul pentru depunerea şi publicarea rapoartelor privind VAN este de 15 zile calendaristice după data relevantă de raportare.

    Prima valoare a activului net a fost publicată de Fondul Proprietatea pentru data de 31 mai 2010. Valorile activului net pentru perioada mai-iulie 2010 au fost publicate voluntar, fără a exista o obligaţie legală, iar valoarea pentru luna august 2010 a fost prima valoare oficială transmisă către CNVM ca urmare a înregistrării Fondului Proprietatea la CNVM ca un fond inchis de investiţii.

    Rapoartele lunare VAN publicate de Fondul Proprietatea, împreună cu metodologia de calcul a VAN, pot fi găsite pe website-ul Fondului, aici.

  • Este important ca acţionarii să înţeleagă diferenţa dintre VAN (Valoarea Activului Net) şi preţul de piaţă (cotat la BVB). VAN (Valoarea Activului Net) este calculată la fiecare dată relevantă, potrivit reglementărilor în vigoare şi aplicabile Fondului Proprietatea în România şi emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (vă rugăm să accesaţi întrebarea privind Calculul valorii activului net al Fondului Proprietatea la momentul actual, aici).

    La fel ca în cazul oricărei alte companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, preţul de piaţă al acţiunilor Fondul Proprietatea este rezultatul cererii şi ofertei, adică preţul la care cumpărătorii şi vânzătorii sunt de acord să realizeze o tranzacţie. Nici Franklin Templeton Investment Management Ltd. UK Sucursala Bucureşti și FTIS nu au control asupra evoluţiei zilnice a preţului sau asupra cumpărătorilor şi vânzătorilor de acţiuni Fondului Proprietatea. Astfel, este posibil ca preţul să fie mai mic decât VAN (discount) sau mai mare decât VAN (premium). Este imposibil de controlat sau de anticipat care va fi preţul de piaţă într-o anumită zi.

  • Pentru entităţile listate, valoarea nominală a unei acţiuni este folosită doar în scop contabil şi nu influenţează preţul la care acţiunile companiei sunt tranzacţionate pe bursa de valori. Preţul la care acţiunile companiei sunt tranzacţionate este determinat de cererea şi oferta pentru acele acţiuni, reprezentând preţul la care acţionarii şi investitorii sunt dispuşi să vândă, respectiv să cumpere şi nu există vreo legătură între valoarea nominală a acţiunii şi preţul de pe piaţă. 

    Pentru a avea o imagine mai bună, puteţi vedea în graficul de mai jos  comparaţii între valoarea nominala şi preţul de pe piaţă al Fondului şi al altor companii de pe Bursa de Valori Bucureşti (OMV Petrom, BRD, Banca Transilvania, Electrica, etc).

    Nominal value vs Share pri-1.jpg

Despre Franklin Templeton

Informaţii generale

  • Introducere

    Istoria pieţelor de capital datează din Franţa secolului 12, când se presupune că au apărut primii brokeri, care tranzacţionau instrumente de datorie şi titluri guvernamentale. Pieţe bursiere neoficiale au existat în Europa începând cu anii 1600, când intermediarii se întâlneau în aer liber sau în cafenele pentru a realiza tranzacţii. Bursa de Valori din Amsterdam, fondată în 1602, a devenit prima bursă de valori oficială când a început să tranzacţioneze acţiuni ale Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Acestea au fost primele acţiuni emise vreodată de o companie.

    La începutul anilor 1700 existau burse de valori complet operaţionale în Franţa şi Anglia, iar America a urmat în a doua jumătate a secolului. Bursele au devenit o modalitate importantă pentru companii de a strânge capital pentru investiţii, oferind în acelaşi timp investitorilor oportunitatea de a lua parte la câştigurile companiei. Perioada de început a burselor de valori a cuprins multe scandaluri şi prăbuşiri, deoarece nu existau reglementări şi aproape oricine putea să participe la bursă. Astăzi, bursele de valori operează în toată lumea şi sunt instituţii supravegheate strict. Investitorii care vor să cumpere şi să vândă acţiuni trebuie s-o facă printr-un broker, care plăteşte pentru a ocupa un loc la bursă. Companiile ale căror acţiuni se tranzacţionează la bursă se numesc 'listate' şi trebuie să îndeplinească criterii specifice, care variază de la o bursă la alta. Cele mai multe astfel de burse au început ca ringuri bursiere, în care brokerii se întâlneau faţă în faţă. Cea mai mare bursă de valori din lume, Bursa de Valori din New York, continuă să funcţioneze în acest mod, dar majoritatea burselor au devenit complet electronice.

    O companie listată la bursă are acces nelimitat la investitori. Acest lucru înseamnă oportunităţi de finanţare nelimitate, ceea ce poate ajuta proprietarii să strângă capital pentru companie şi să-şi extindă afacerea . În funcţie de popularitatea produselor sau de condiţiile de piată, preţul la bursă fluctuează. Investitorii obţin profit cumpărând atunci când preţurile sunt mici şi vânzând când acţiunile sunt la cel mai mare preţ. Deşi investitorii nu au de-a face direct cu bursa, ei angajează un broker, un specialist care este familiarizat cu bursa, pentru a cumpăra şi a vinde în numele lor. Brokerii primesc un comision pentru fiecare tranzacţie.

    Ce este Piaţa de Capital?

    Piaţa de capital este o platformă pentru tranzacţionarea acţiunilor companiilor publice listate. Este un loc în care se investesc bani în ideea că se vor aprecia mai repede decât ar face-o stând într-un cont bancar. Bineînteles, există şi riscul ca aceste companii în care se investeşte să nu performeze, iar atunci investiţia se diminuează.

    Ce este o Companie Publică?

    Companiile publice sunt listate sau se tranzacţionează pe bursă din două mari motive. În primul rând, ele oferă tututor investitorilor posibilitatea de a investi în ele. Aceasta înseamnă că în loc ca această companie să fie deţinută şi finantată de un grup de indivizi bogati, ea este împărţită în acţiuni de valoare mai mică, sau deţineri. Acţionarii deţin părţi din companie şi au un cuvânt de spus în ceea ce priveşte conducerea acesteia.

    Al doilea motiv este strângerea banilor. O companie care se tranzacţionează la bursă poate decide să emită, să zicem, încă un milion de acţiuni pe piaţă. Investitorii noi aduc bani noi, iar această finanţare poate fi folosită de la expansiunea afacerilor companiei până la plata datoriilor bancare. Astfel, îi oferă afacerii posibilitatea să crească.

    Mai există şi alte avantaje de a fi listat la bursă, reputaţia companiei fiind unul dintre ele

  • Introducere

    Fondurile închise de investitii sunt adesea confundate cu, şi denumite greşit Fonduri Mutuale. O diferenţă majoră este aceea că fondurile închise se comportă mai degrabă ca şi acţiunile – valoarea de piaţă este determinată de cererea şi oferta de acţiuni. Pe de altă parte, un fond mutual emite continuu acţiuni noi către investitori şi nu este tranzacţionat la bursă. Probabil că cea mai bună cale de a înţelege un fond închis de investiţii este să îl comparăm cu un fond mutual deschis.

    Fonduri Mutuale deschise vs. Fonduri închise de investiţii

    Ne putem gândi la un fond mutual ca fiind “deschis” deoarece uşa fluxului de bani – atât intrări de bani în fond (investiţii), cât şi ieşiri de bani din fond (compensări) – este întotdeauna deschisă. Cu alte cuvinte, managerul portofoliului continuă să investească noile sume atrase de la investitori iar fondul continuă să ofere noi acţiuni noilor investitori.

    Ne putem gândi la un fond închis de investiţii, astfel, ca fiind “închis”, deoarece uşa fluxului de bani – în şi din fond – este întotdeauna (cu puţine excepţii) închisă. Managerul investeşte o sumă fixă de bani strânsă (în cadrul unei oferte publice iniţiale) din acţiunile fondului. Cine doreşte să cumpere acţiuni ale fondului o poate face achiziţionându-le de la un alt investitor prin intermediul bursei. Numărul de acţiuni ale fondului nu fluctuează în funcţie de cererea investitorilor.

    Preţuri

    După cum am menţionat mai sus, un fond închis de investitii nu emite şi nu răscumpără continuu acţiuni ca un fond mutual. Valoarea unei acţiuni din acest fond se numeşte Valoare Unitară Netă a Activului (VUAN), la fel ca la fondurile deschise. Fondurile închise se tranzacţionează la bursă sau pe piaţa extrabursieră. În consecinţă, fondurile închise pot avea alt preţ, cunoscut ca preţul de piaţă, diferit de VUAN-ului acestora. Preţul de piată este preţul la care investitorii cumpără şi vând acţiuni ale fondul închis de investiţii.

    Tranzacţionare

    Fondurile închise se pot tranzacţiona “cu primă”, “cu discount” sau, rareori, la un preţ egal cu VUAN. Abilitatea de a cumpăra la preţ “cu discount” este beneficiul cheie al structurii închise pentru investitori. Dacă acţiunile sunt menţinute pentru o perioadă lungă de timp, preţul se poate apropia într-un final de VUAN-ul fondului. Creşterea preţului, împreună cu eventualele dividende sau dobânzi, pot furniza un randament peste medie.

    Similarităţi între Fondurile Închise şi Fondurile Mutuale

    Precum fondurile mutuale, fondurile închise sunt:

    • Un portofoliu diversificat de acţiuni, obligaţiuni sau o combinaţie între cele două
    • Administrate profesional de un manager de investiţii
    • Administrate activ sau pasiv
    • Obligate să distribuie câştigurile din capital şi din dividende către acţionari
    • Supravegheate de autoritatea de supraveghere a ţării repective

    Diferenţe între Fondurile Închise şi Fondurile Mutuale:

    Spre deosebire de fondurile mutuale, fondurile închise:

    • Sunt tranzacţionate pe bursă sau pe piaţa extrabursieră
    • Sunt vândute şi cumpărate la preţ de piată versus valoarea activului suport
    • Sunt evaluate în funcţie de cererea şi oferta pentru fond
    • Pot fi cumpărate şi vândute pe toată durata zilei de tranzacţionare
  • Diverse studii şi cercetări arată că pe termen mediu şi lung, piaţa de capital a furnizat câştiguri mai mari ajustate la riscul asumat. Acţiunile pot aduce un profit mai mare comparativ cu câştigul obţinut ca urmare a deţinerii unui cont bancar.

  • Atât acţionarii primari (beneficiarii direcţi ai procesului de restituire), cât şi aceia care achiziţionează acţiunile pe piaţa bursieră au dreptul de a deţine acţiuni în Fondul Proprietatea.

  • Există două situaţii:

    • dacă aţi primit acţiunile de la Statul român, ca despăgubire, aveţi nevoie de extrasul de cont deoarece acest document conţine şi codul confidenţial, element necesar pentru ca brokerul dumneavoastră să poată tranzacţiona acţiunile dumneavoastră. Lista de coduri confidenţiale se eliberează numai împreună cu extrasul de cont. Dacă la momentul dobândirii acţiunilor aţi obţinut un extras de cont de la Depozitarul Central, va fi necesară obţinerea unuia nou care să furnizeze şi codul confidenţial.
    • dacă aţi cumpărat acţiuni direct de pe bursa de valori, nu aveţi nevoie de niciun document de la Depozitarul Central deoarece aveți contractul de intermediere cu brokerul dumneavoastră.
  • Nu neapărat. Brokerul dumneavoastră se poate ocupa în numele dumneavoastră, în schimbul unei taxe, de obţinerea acestui extras şi a codului confidenţial. Brokerul va trebui însă să aibă un contract semnat în acest sens cu Depozitarul Central.

  • Ciclul de decontare al unei tranzacţii bursiere (vânzare sau cumpărare de acţiuni) este T+2, aceasta însemnând că banii intră în contul dumneavoastră deschis la broker după două zile lucrătoare de la data tranzacţiei. Spre exemplu, dacă aţi vândut acţiuni în ziua de luni, banii vor intra în contul dumneavoastră de brokeraj în ziua de joi. Este important de reţinut că banii vor intra iniţial în contul dumneavoastră de brokeraj (deschis în numele dumneavoastră la broker) nu în contul dumneavoastră bancar. Pentru ca banii sa ajungă în contul dumneavoastră bancar, trebuie să solicitaţi brokerului dumneavoastră să facă transferul banilor din contul de brokeraj în contul din bancă.

  • Da, puteţi împuternici o altă persoană să contacteze un broker pentru a tranzacţiona la Bursa de Valori Bucureşti. Aceasta se face printr-o împuternicire legalizată la notar. Drepturile şi obligaţiile persoanei împuternicite trebuie specificate clar în această împuternicire.

  • Da, este posibilă vânzarea a numai o parte din numărul total de acţiuni pe care le deţineţi la Fondul Proprietatea.

  • Răscumpărările zilnice de pe piaţă sunt suspendate în timpul desfăşurării unei oferte publice de răscumpărare şi vor fi reluate dupa finalizarea ofertei publice.

    În cazul unei oferte de preluare din partea unei terţe părţi, orice ofertă publică de răscumpărare necesită aprobare din partea reglementatorului local (ASF). Răscumpărările zilnice sunt în continuare posibile dacă Fondul nu este în posesia unei informaţii materiale care nu este publică.